Viața Schimonahului Nicolae(Turcul)

Și, iată, în această noapte de vară cu lună a venit la mine, făcând ascultare, acest rob al lui Dumnezeu și cu exprimarea lui greoaie și stâlcită în limbă rusă mi-a povestit despre acele locașuri cerești, care i-au fost arătate de Îngerul lui păzitor … Dar ce istorisire minunată era aceasta! Inima mea se înfiora de neomenescul flux al nespusei bucurii triumfătoare, al speranței îndreptățite. Și, în timp ce Nicolae povestea, fața lui strălucea din ce în ce mai tare, până când a ajuns să strălucească de-a dreptul, precum o lumină interioară neobișnuită. Iar eu mă înfricoșam și, în același timp, mă bucuram într-un mod nefiresc. Ceea ce mi-a spus el, toate acestea, le puteți regăsi și în viața Sfântului Andrei cel nebun după Hristos. Pentru mine era important că vedeam întipărită pe fața lui strălucitoare o stare de triumf nemărginit, de slavă. Așa putea vorbi doar un om care cu adevărat văzuse o mare taină. Eu, doar din când în când, cu o voce întretăiată de o emoție de nedescris, am putut să-l rog să continue să povestească …