Sfârșitul istoriei

Orice societate este inerent ierarhică. Chiar și așa-zisele societăți liberale sunt ierarhizate pe structura guvernanți – guvernați în spatele căreia se disimulează stratigrafia puterii. Dialectica hegeliană a stăpânului și sclavului a fost considerată ca veritabilă categorie transcendentală a istoriei. Cum orice revoluție aspiră să răstoarne definitiv structura ierarhică a istoriei, orice revoluție vizează sfârșitul istoriei fiind o eshatologie vizată dar din același motiv ratată. Pornind de la câteva studii aplicate pe Fenomenologia Spiritului concluzionăm că nu există nici un motiv să decretăm istoria ca sfârșită în sens kojèvian.

Vlad Mureșan