Sfântul Graal

Drumul spre Sfântul Graal l-am început încă din fragedă copilărie, de când l-am început încă din frageda copilărie, de când am o sete neostoită pentru lectură. Citeam mai ales basme, cărți polițiste și de aventuri. Nu prea aveam multe cărți acasă, dar frecventam asiduu biblioteca școlii și a comunei. În clasa a VII-a am aflat la magazinul sătesc o carte care m-a urmărit ani în șir și pe care, slavă Cerului, am păstrat-o până astăzi. Este „Lumi dispărute” de Aurel Lecca, care dezbate relatările privind Atlantida și ipotezele asupra localizării ei, având și multe ilustrații. S-a întâmplat ca în scurt timp să-mi cadă în mână alte două cărți cu același subiect, amândouă însă literare: „Luntrea sublimă” de Victor Kernbach și „Ultimul om din Atlantida” de Aleksandr Beleaev. Le mai am și acum pe toate trei. Ani mai târziu, am început propriile mele cercetări asupra Atlanților.