Psihanaliza relatiei

Psihanaliza relatiei  - Bernard Brusset 

 

Relaţiile dintre fiinţele umane, ataşamentul, iubirea, dorinţa, dar şi ura, constrângerea, forţa constituie substanţa existenţei umane, o experienţă pentru toate vârstele, în orice loc şi în toate timpurile. În acelaşi timp, dificultăţile relaţionale, eşecurile în relaţii, imposibilitatea de a iubi, insatisfacţia oferită de relaţiile stabilite stau adeseori la originea întrebărilor pe care şi le pun atât psihologia, cât şi psihiatria. Influenta, cramponarea, atasamentul, dependenta, legatura, „dubla legatura” (sau dublul obstacol), interactiunile, tranzactiile…cum trateaza psihanaliza acest gen de probleme? De aici decurge şi marea actualitate a dezbaterilor în acest sens reperabile deja la Freud şi la primii săi elevi. In acceptia ei cea mai larga, expresia „relatie de obiect” desemneaza, dupa parerea lui Laplanche si Pontalis, modul de relatie al subiectului cu lumea sa. Limbajul curent opune de exemplu, obiectul si persoana, in formule ca: iubirea transforma obiectul in persoana; dorinta transforma persoana in obiect… Autorul se bazează pe experienţa sa de psihiatru, de psihanalist şi de profesor pentru a explica şi a supune criticii teoriile relaţiei. 

 

CUPRINS: 

Introducere 

Capitolul 1. Primele repere 

Obiectul, potrivit opiniei lui Freud

Obiectul in organizarile non-nevrotice

Exista o scoala a teoriei obiectale? 

Capitolul 2. Fairbairn si relatia de obiect 

Psihopatologia

Modelul personalitatii schizoide

O teorie a personalitatii bazata pe relatiile de obiect

Principiile teoriei lui Fairbairn

Concluzii 

Capitolul 3. Relatia de obiect si modelul pulsiunii 

Compatibilitate sau incompatibilitate?

Cele 4 elemente ale pulsiunii in 1915

Relatia de obiect considerata ca depasire a teoriei pulsiunii

Ferenczi si iubirea obiectala

Balint si iubirea primara

Situatia fantasmei Green: pulsiunea si obiectul

Concluzie 

Capitolul 4. Relatia de obiect si dezvoltarea libidinala 

Modelul lui Freud si Abraham

Relatia de obiect genitala si normalitatea

Tandrete si satisfactie sexuala

„Genitalele” si „pregenitalele”, dupa parerea lui Bouvet

Ubicuitatea obiectului

Concluzie 

Capitolul 5. Obiectul, narcisismul si a doua topica 

De la introducerea narcisismului la a doua topica

Un destin al obiectului: identificarea

Personalitatea psihica si interiorizarea relatiilor de obiect

De la a doua topica la clivajul Eului

Obiect partial si obiect total Lacan, narcisismul si fetisismul

Micul obiect (a) si marele altul

Concluzie 

Capitolul 6. Geneza relatiilor de obiect 

Geneza Eului si relatia de obiect

Modelul anaclisisului

Relatia de obiect anaclitic

Interrelatii si constituirea obiectului

Oralitate si atasament

Relatia sociala primara

Simbioza, separatie si individuatie 

Capitolul 7. Self-ul si obiectul 

Kohut si coerenta self-ului Iluzia, dupa parerea lui Winnicott Tezele lui Kernberg

Dualismul pulsional si diferentiere subiect-obiect

Copilul in dorinta parintilor sai

Lacan si dorinta Altuia

Identificarea primara introiectia obiectului

Andre Green si dubla limita

Concluzie 

Capitolul 8. Bion si teoria legaturii 

Psihologia legaturii sau metapsihologia conflictelor?

Pozitiile schizoid-paranoida si depresiva (SP si D)

Imbucatatirea si atacul impotriva legaturilor

Emotia

Partea psihotica si partea nonpsihotica a personalitatii

Modelul digestiv

Concluzie 

Capitolul 9. Alternativa intersubiectiva 

Caracterul stiintific

Relatia

Cazurile clinice

Concluzie

CONCLUZII GENERALE

Clinica

Organizarea psihica

Istoria

Bibliografie