Povestiri din Clocociov
Povestiri din Clocociov
Preț obișnuit
26,00 lei
Preț obișnuit
Preț redus
26,00 lei
Preț unitar
/
pe
Istoria este cea mai frumoasă poveste.
Adrian Cioroianu
Istoria unei familii poate fi portretul
în miniatură al unei ţări.
Milovan Djilas
Văd, în proza lui Dodo Niță, o suită impresionantă de informații istorice livrate cu naturalețe, fără emfaza celui care știe și fără paseismul celor care cred că trecutul ar fi fost mai bun decât prezentul ‒ precum rândurile sale despre “băieții deștepți” care au instituit vama peste Olt pe undeva prin secolul al XIV-lea. În plus, ca să nu uităm, rețineți povestea sa despre podul de fier de peste râul Olt ‒ și anume detaliul implicit că viitorul rege Carol I-ul, atunci când a venit în țară, în 1866, și a mers de la Turnu-Severin la Bucureşti, a trecut Oltul pe un fel de bac ‒ pentru că nu exista podul de fier, început abia în anul 1888. Astăzi, discutăm despre întârzierea unei autostrăzi care să lege Craiova (și podul de la Calafat) de Bucureşti; dar iată că precedentul de neglijență există, din moment ce chiar și în acea epocă de mari și definitive transformări care a fost domnia mărețului Rege Carol I au fost necesare două decenii pentru a începe un pod care să lege mica Țară Românească (Oltenia) de capitala țării…
Adrian Cioroianu
Slatina este cel mai frumos oraş din lume.
…
Bine, Slatina este cel mai frumos oraş din Ţara Românească.
…
Vă asigur că Slatina este cel mai frumos oraş de pe malul stâng al Oltului.
Conform unor opinii… istorice, numele oraşului ar proveni de la cel al unei colonii romane instalate aici: Salaatina …Salatina …Slatina.
Dar ruine de aşezări romane nu prea s-au găsit, cu excepţia unor rămăşiţe, la Strehareţ şi la Cireaşov, unde s-ar fi dezgropat şi nişte ceramică romană… de lux.
Numele de Slatina a fost dat de locuitorii lor şi altor localităţi din ţară: satul Slatina, aparţinând de comuna Nucşoara, în judeţul Argeş, comuna Slatina Timiş, în judeţul Caraş Severin, comuna Slatina, lângă Sighetu Marmaţiei, comuna (şi mânăstirea) Slatina din judeţul Suceava…
Ba chiar l-am întâlnit şi în Cehoslovacia, Slatina fiind o comună, încorporată ulterior ca şi cartier în oraşul Brno.
Aşa încât, ţinând cont că în amontele râului Olt s-a descoperit pe vremuri mult aur aluvionar, iar aur, în limba slavă, s-ar traduce prin “zlatno”, îmi place să cred că de-aici provine numele oraşului: Slatina – oraşul de aur!…
***
Fragment
…În primele zile ale anului 1948, în zeci de mii de case de pe tot cuprinsul ţării, oamenii ascultau la radio, cu îngrijorare, mulţi cu tristeţe, comunicatul abdicării, repetat fără încetare, o dată la mai
multe ore.
În casa de pe strada Mânăstirii nr. 100, bunicul, bunica, cele trei fete ale lor, Nicoleta, Nonica şi Mituţa, nepoţii Georgică şi Onica, ascultau şi ei, cu teamă, la un radio cu galene meşterit de bunicul Marinică.
– Ce-o să fie acum cu noi, Marinică, că a plecat şi ne-a lăsat pe mâinile comuniştilor… Nu-i duc grija Măriei Sale, că am auzit că a plecat cu un tren plin cu lingouri de aur, dar …
– Cum, mămicuţă, regele nu are bani nici să-şi cumpere linguri, de a plecat cu ele din ţară?” a intervenit în discuţie Miti, care se juca cu o păpuşică făcută din cârpe de bunica, dar trăgea cu urechea şi la discuţiile oamenilor mari…
– Moaşta pe gheaţă, Mitică, nu te băga în seamă cu noi, a răspuns bunicul. Să nu dea sfântul să spui pe la şcoală ce vorbim noi în casă, că mă bagă la puşcărie şi o să muriţi de foame…”
După care au cântat toţi, în şoaptă, pentru ultima oară în viaţă:
“Trăiască Regele, în pace şi onor…”
Dodo Niță
Adrian Cioroianu
Istoria unei familii poate fi portretul
în miniatură al unei ţări.
Milovan Djilas
Văd, în proza lui Dodo Niță, o suită impresionantă de informații istorice livrate cu naturalețe, fără emfaza celui care știe și fără paseismul celor care cred că trecutul ar fi fost mai bun decât prezentul ‒ precum rândurile sale despre “băieții deștepți” care au instituit vama peste Olt pe undeva prin secolul al XIV-lea. În plus, ca să nu uităm, rețineți povestea sa despre podul de fier de peste râul Olt ‒ și anume detaliul implicit că viitorul rege Carol I-ul, atunci când a venit în țară, în 1866, și a mers de la Turnu-Severin la Bucureşti, a trecut Oltul pe un fel de bac ‒ pentru că nu exista podul de fier, început abia în anul 1888. Astăzi, discutăm despre întârzierea unei autostrăzi care să lege Craiova (și podul de la Calafat) de Bucureşti; dar iată că precedentul de neglijență există, din moment ce chiar și în acea epocă de mari și definitive transformări care a fost domnia mărețului Rege Carol I au fost necesare două decenii pentru a începe un pod care să lege mica Țară Românească (Oltenia) de capitala țării…
Adrian Cioroianu
Slatina este cel mai frumos oraş din lume.
…
Bine, Slatina este cel mai frumos oraş din Ţara Românească.
…
Vă asigur că Slatina este cel mai frumos oraş de pe malul stâng al Oltului.
Conform unor opinii… istorice, numele oraşului ar proveni de la cel al unei colonii romane instalate aici: Salaatina …Salatina …Slatina.
Dar ruine de aşezări romane nu prea s-au găsit, cu excepţia unor rămăşiţe, la Strehareţ şi la Cireaşov, unde s-ar fi dezgropat şi nişte ceramică romană… de lux.
Numele de Slatina a fost dat de locuitorii lor şi altor localităţi din ţară: satul Slatina, aparţinând de comuna Nucşoara, în judeţul Argeş, comuna Slatina Timiş, în judeţul Caraş Severin, comuna Slatina, lângă Sighetu Marmaţiei, comuna (şi mânăstirea) Slatina din judeţul Suceava…
Ba chiar l-am întâlnit şi în Cehoslovacia, Slatina fiind o comună, încorporată ulterior ca şi cartier în oraşul Brno.
Aşa încât, ţinând cont că în amontele râului Olt s-a descoperit pe vremuri mult aur aluvionar, iar aur, în limba slavă, s-ar traduce prin “zlatno”, îmi place să cred că de-aici provine numele oraşului: Slatina – oraşul de aur!…
***
Fragment
…În primele zile ale anului 1948, în zeci de mii de case de pe tot cuprinsul ţării, oamenii ascultau la radio, cu îngrijorare, mulţi cu tristeţe, comunicatul abdicării, repetat fără încetare, o dată la mai
multe ore.
În casa de pe strada Mânăstirii nr. 100, bunicul, bunica, cele trei fete ale lor, Nicoleta, Nonica şi Mituţa, nepoţii Georgică şi Onica, ascultau şi ei, cu teamă, la un radio cu galene meşterit de bunicul Marinică.
– Ce-o să fie acum cu noi, Marinică, că a plecat şi ne-a lăsat pe mâinile comuniştilor… Nu-i duc grija Măriei Sale, că am auzit că a plecat cu un tren plin cu lingouri de aur, dar …
– Cum, mămicuţă, regele nu are bani nici să-şi cumpere linguri, de a plecat cu ele din ţară?” a intervenit în discuţie Miti, care se juca cu o păpuşică făcută din cârpe de bunica, dar trăgea cu urechea şi la discuţiile oamenilor mari…
– Moaşta pe gheaţă, Mitică, nu te băga în seamă cu noi, a răspuns bunicul. Să nu dea sfântul să spui pe la şcoală ce vorbim noi în casă, că mă bagă la puşcărie şi o să muriţi de foame…”
După care au cântat toţi, în şoaptă, pentru ultima oară în viaţă:
“Trăiască Regele, în pace şi onor…”
Dodo Niță