Opere. Vol. V

Toate marile filozofii au fost legate de o epocă şi de un popor, ceea ce nu ne împiedică deloc să le studiem azi cu mult interes. Se poate despărţi filozofia elină de aplecarea spre forme, spre limite, tipuri şi armonie, a culturii greceşti, cum a arătat-o însuşi Bergson? Filozofia franceză se poate separa de logicismul dominant, optimismul şi înalta modernitate a cetăţenilor respectivi? Filozofia engleză e în afara empirismului ori a unui anume idealism anglo-saxon? Filozofia germană se poate înţelege fără transcendentalism ori un imperialism cert al spiritului german? Exemplele înseşi o impun o concluzie. Ceea ce se admite, deci, despre alţii nu se admite uşor despre noi, fiindcă la noi există încă neclară, dar cu efecte, prejudecata că nu putem fi creeatori şi că e preferabil să excelăm în imitaţii, deşi tocmai acestea n-au nici o valoare universală...