Opere complete 19: Texte Spirituale I

De aici se explică și faptul că autobiografia Terezei a fost aleasă de ea și nu i-a căzut în mână întâmplător. De acest lucru se leagă faptul că, imediat după intrarea în Carmel, poate scrie: „Din cele două ore de meditație [rugăciune lăuntrică] ale noastre, nici o carmelitană autentică n-ar lăsa ceva deoparte. Pentru noi este izvorul vieții”. Abia de când am început să mă bucur de această faptă bună am aflat cât de mult mi-a lipsit afară”.

Pe rugăciunea lăuntrică a Terezei se întemeiază și unitatea dintre actio și contemplatio, față de care s-a deschis și Edith Stein imediat după convertire, după cum spune într-o scrisoare: „În perioada nemijlocit premergătoare convertirii mele și încă o vreme după aceea mă gândeam că trăirea unei vieți religioase înseamnă a lăsa deoparte orice lucru pământesc și a trăi numai cu gândul la lucruri dumnezeiești. Treptat însă am învățat să observ că în această lume se așteaptă altceva de la noi și că, chiar în viața cea mai contemplativă, legătura cu lumea nu trebuie tăiată; cred chiar că, cu cât cineva pătrunde mai adânc în Dumnezeu, cu atât mai mult trebuie, în acest sens, «să iasă din el», adică să intre în lume, pentru a duce în ea viața dumnezeiască. E nevoie doar ca mai întâi să avem efectiv un colț liniștit în care să putem intra în relație cu Dumnezeu ca și cum n-ar exista nimic altceva”.

Ulrich Dobhan OCD