Nunta de taină a sufletului. Tîlcuire la Cîntarea Cîntărilor

Vorbind de Dascălii cei înțelepți 
Și pe Theodorit îl trec în rîndul lor 
Ca pe-un bărbat dumnezeiesc, ca pe un Dascăl mare, 
Ca pe un stîlp neclintit al Ortodoxiei. 
Iar de s-a și clintit odată din întîmplare, 
Om era: nu-l osîndi, omule, 
Că nu atît din rea-credință s-a clintit, 
Cît purtat de sfada cea aprigă. 
Ce, trebuia să-l întreacă pe Chiril în toate cele, 
și ca dogmatist, și ca scriitor? 
Pe deasupra, s-a îndreptat – 
Iar în toate celelalte privințe 
Văzîndu-l cu nimic mai prejos decît Păstorii cei mai mari, 
Cu bun temei îl scriu aici în ceata lor. 
Sfîntul Ioan al Efhaitelor 
(epigramă din Anthologia Graeca)