Meditație asupra culorii interioare

În paralel cu mitul orfeic, cu desfășurarea sa „narativă” clasică, Borzič descoperă, poate chiar definește un aspect formator, definitor al acestuia asupra meseriei de scriitor în sine. Pornind de la el, autorul analizează pe parcursul a treisprezece subcapitole rostul și sensul de a scrie. Este ca și când Orfeu ar coborî în lumea de dedesubt spre a încerca să afle răspunsul la această întrebare fundamentală. Eroul mitologic nu mai este (numai) personajul, ci și propriul său autor, care chestionează sensul așternerii sau nu a poveștii sale pe papirus, pe hârtie sau pe ecranul calculatorului, al (re)creării sale ca erou al unei povești pe care trebuie mai întâi să afle dacă are sau nu sens să o (re)scrie.

Mircea Dan Duță