La tine mi-e nădejdea. Din copilăria Sfântului Teofan Zăvorâtul

- Mamă, întreabă câteodată Egor, de ce sfinții sunt atât de triști? [...]
- Egorușca, oare cum ar putea să fie veseli?! Doar oamenii vin la ei, fiecare cu durerea sa. Vine fierarul, el este bătrân, îl doare piciorul. Și îl roagă: "Ajută-mă, îmi este atât de greu să merg!" Sau vine tușa Maria, fiindcă i-a dispărut vaca din ogradă: "Ajută-mă să o găsesc", îl roagă ea. Fără vacă este greu, de unde să ia lapte, smântână, unt? Iar fără lapte și unt nu se poate fierbe terciul și atunci micuții Petia și Tania ar rămâne flamânzi. Ce să facă?
- Și sfântul îi ajută?
- Da, însă nu îndată.
- De ce?
- Fiindcă el vrea ca mai întăi noi să-i ajutăm.