Jurnalul unui psihiatru și nu numai (1997-2007)

Cartea dr. Galina Răduleanu evocă momente din activitatea Spitalului Clinic de Psihiatrie „Profesor Doctor Alexandru Obregia”. Cum, în acea perioadă, am colaborat îndeaproape cu domnia sa, am citit acest jurnal cu atenție și cu o justificată curiozitate. A fost prilej pentru multe surprize și reamintiri. Autoarea are talent nu numai literar, dar și istoric-documentar.
Un ilustru predecesor, dr. C. Belciugățeanu, mi-a spus odată: „Spitalul ăsta e o moară perfectă, nu poți schimba nimic în el”. Autoarea evocă momente dramatice, cu greșeli din toate părțile. A fost o epocă tulbure, cu nesfîrșite lupte ale unor mediocri pentru preluarea conducerii, au fost multe greșeli ale unui personal needucat, necontrolat și uneori abuziv.
Informațiile cuprinse în acest jurnal poartă amprenta caracterului autoarei, o pildă de luptătoare pentru dreptate și adevăr, de la care viitorul psihiatru poate lua un exemplu de profesionalism, devotament, implicare și… optimism! (prof. univ. dr. Aurel Romila)

Nu sînt naivă. Mă aștept ca și acest semnal de alertă, cum consider că este Jurnalul meu, să aibă soarta atîtor altor voci care cer „deșteptarea României“, în toate domeniile, și cărora vigilența dezumanizantă a corectitudinii politice le aplică, maladiv, mutilant și metodic, pedeapsa ei pre­ferată: ignorarea. Cu toate acestea, nimeni și nimic nu mă poate împiedica să sper… (Galina Răduleanu)