Istoria si filosofia religiei la popoarele antice

„De-a lungul timpului, in mod artificial, au fost create tot felul de conflicte intre religie si filozofie etc. Sa ne gindim la religie si cunoastere! Religia inseamna tocmai cunoastere, dar nu o cunoastere abstracta, supusa exclusiv ratiunii, ci o cunoastere tainica, experimentala, directa, intuitiva, pentru ca ea «leaga», uneste, ci nu doar distinge, diferentiaza, asa cum o face experimentul stiintific. Religie sau filozofie? Si una si alta! Pentru ca orice religie presupune, direct sau indirect, o filozofie, o filozofie si o intelepciune a vietii, dupa cum orice filozofie presupune o anumita religie, indiferent de conotatiile ei. Inclusiv filozofia «atee» implica divinul prin faptul ca incearca sa-l ignore. Nu poate face abstractie de el”. (Nicolae Achimescu)