În căutarea cerului

Te-am întâlnit pe drumuri, cu Cerul în priviri, dar merele de-a valma mă îmbiau mai tare, se zvârcoleau cu spaimă, țipând împotriviri se adunau ciorchine și împleteau hotare...
În iureșul acesta de-amarnice striviri, Te-am întâlnit pe drumuri, cu Cerul în priviri.

Și te pândesc de-atuncea și Cerul îl doresc: mă poticnesc ca Petru când marea se agită, mă îndoiesc ca Toma când nu te mai zăresc, mă prăbușesc adesea cu inima dogită, dar nu uit că prin Tine toți spinii înfloresc, și Te pândesc atuncea, și Cerul îl doresc.