Împărţire de grâu. Vol. 1

Deci, dacă celor care şedeau în umbră şi erau pironiţi de întunericul înşelăciunii, nici un folos nu li se făcea numai prin post, dacă nu făceau aceste lucruri bune şi nu lepădau din inimă răutatea cea către aproapele, ce cuvânt de îndreptare vom avea noi, cărora ni se cer cele mai mari? Şi nu numai acestea a face ni se porunceşte, ci şi pe vrăjmaşi a-i iubi şi a le face bine lor!
Şi ce să zic, a le face bine? A ne ruga pentru ei, şi pe Stăpânul a-L îmblânzi spre purtarea de grijă cea pentru dânşii. Că acest lucru, mai mult decât toate, ne va apăra şi ne va folosi nouă în ziua cea înfricoşată, şi izbăvire prea mare este porunca, dar de voi socoti darul care este rânduit la cei ce vor împlini aceasta, nimic, cu adevărat, se va arăta, măcar deşi foarte mare este. Şi care este aceasta
?... De veţi face aceasta veţi fi asemenea Tatălui vostru Celui din ceruri!