Gradina ca parabolă teologică. Meditaţii despre grădinărit cu un epilog filocalic despre Gradina sufletului contemplativ

Traducere si postfata: diac. Ioan I. Ica jr 
 
 Gradinile — locuri privilegiate în care omul regaseste echilibrul între suflet si trup, ordinea, armonia paradiziaca cu firea, dar si cu Dumnezeu — fascineaza si încânta. Povestea lor tacuta a inspirat artistii si invita mereu la meditatie. Volumul de fata reuneste doua astfel de meditatii. 
Prima apartine lui Vigen Guroian, unul din cei mai importanti reprezentanti ai eticii ortodoxe contemporane. În prelungirea încercarii sale de reinventare a limbajului moralei si teologiei pentru o societate post-crestina, pornind si de la experienta sa concreta de gradinar, ne descopera gradina ca loc teologic care ni-L reveleaza pe Dumnezeu în taina prezentei Lui. 
Meditatiile sale prelungesc ineditele reflectii ale unor monahi anonimi din secolele XI–XIII despre gradina contemplativa a sufletului. Intuind reflectarea reciproca a celor trei gradini: a manastirii, a sufletului si a raiului, ei ne transmit un fermecator opuscul de botanica duhovniceasca. 
Doua invitatii, în miez de vara, facute cititorului sa redescopere în el însusi practica fizica, dar si virtutile liturgic-spirituale ale gradinii si gradinaritului.