Frumusețea și urâțenia. Convorbiri duhovnicești despre artă și realitate

Frumusețea desăvârșită ni se dezvăluie în Hristos, Dumnezeu întrupat. Din punctul de vedere al unui creștin, Hristos dezvăluie desăvârșirea frumuseții umane și revelația frumuseții divine care îl umple. Pe de altă parte, creștinismul cere integritatea minții și a inimii, cere o atitudine morală, adică nu doar respectarea regulilor, ci o abordare care exclude ceea ce Andre Malraux numește pseudo-artă sau pseudo-frumusețe. 
 
Adică fenomene distructive în sens moral, fiindcă frumusețea trebuie să fie mai mult decât o formă captivantăși atrăgătoare. Privind în urmă, mi-aș aminti o definiție grecească a omului desăvârșit care exista cu mult înainte de Malraux: καλὸς κἀγαθός care înseamnă „om frumos, bun și curajos” – imaginea ideală a viziunii creștine asupra frumuseții. Formele distructive din punct de vedere moral sunt inacceptabile pentru un creștin, deoarece sunt false în comparație cu o realitate mai profundăși mai autentică 
 
 CUPRINS 
 
Prefață. De ce Eliot?. 
 
Convorbirea I: Despre frumusețe și sens. 
 
Răspunsuri la întrebări 
 
Convorbirea a II-a: Frumusețea și adevărul 
 
Răspunsuri la întrebări 
 
Convorbirea a III-a: Frumusețea și realitatea. 
 
Răspunsuri la întrebări 
 
Convorbirea a IV-a: Sensul urâțeniei 
 
Răspunsuri la întrebări 
 
Despre autor.