Făgăduinţa vieţii de acum şi a celei viitoare: evlavia duhovnicească

În continuarea cuvântului lămuritor, elaborat de Înaltpreasfinţitul Ierotheos, Mitropolit al Nafpaktosului, despre actualitatea evlaviei duhovniceşti (empirice) în teologia modernă, vom încerca să desluşim în cuprinsul acestei antologii îndemnul Sfântului Apostol Pavel: nevoieştete spre buna cinstire (fii evlavios). Buna credinţă (evlavia) este folositoare în orice privinţă, întrucât ea are făgăduinţa vieţii de acum şi a celei viitoare (I Timotei 4:7-8)
Vom scruta distincţiile în manifestarea evlaviei noastre faţă de Mântuitorul nostru Iisus Hristos, maica Domnului şi cea dăruită Sfinţilor. De asemena vom puncta în ce constă evlavia pentru Sfintele Taine, Sfintele Scripturi şi scierile Sfinţilor Părinţi. De altfel vom sublinia în detaliu anumite chipuri pe care le poate cuprinde evlavia şi în ce manieră ne deschide asimilarea acestei credinţe lucrătoare prin iubire (Galateni 5:6) perspectiva făgăduinţei vieţii de acum şi a celei viitoare.
Amândouă, - ne spune părintele Ioannis Romanidis - şi evalvia şi teologia, sunt identice şi inseparabile în Tradiţia ortodoxă. Atunci când vorbim despre teologia empirică, vorbim despre evlavia empirică - nu despre pietism.
teologia este evlavie empirică. nu este cuvinte, este ceva foarte concret.