Clonele învăţământului românesc – un experiment al urii faţă de valori
Clonele învăţământului românesc – un experiment al urii faţă de valori
Preț obișnuit
8,00 lei
Preț obișnuit
16,00 lei
Preț redus
8,00 lei
Preț unitar
/
pe
Sper în utilitatea demersului incitant pe care ni-l propune curajos şi oportun scriitorul-pedagog Sergiu Ciocârlan, pentru că intuiesc buna-credinţă a majorităţii profesorilor din România, care-i va face să vibreze la îndureratele, sincerele, îngrijoratele sale fraze. Mă alătur din toată inima, ca părinte, profesor şi creştin-ortodox, crezului din care au izvorît paginile cărţii de faţă, încheind prin cîteva extrase fermecătoare şi convingătoare, ilustrîndu-i caracterul gnomic: profesorul adevărat este tot timpul profesor şi tot timpul om [...]. Profesorul luptă cu sine, nu cu ceilalţi, căci numai biruindu-se pe sine îi va cîştiga. [...] Ceea ce poate face un profesor este să-l ajute pe elevul său să înveţe. Nu să copieze din manual, nu să memoreze comentarii, nu să reproducă citate, ci să înveţe şi, învăţînd, să se simtă liber. [...] ţelul profesorului [...] este de a lupta ca şi în cei mici să se nască Frumosul, Adevărul şi Iubirea.
Mihai Floarea
Clonele învăţământului românesc este un eseu despre nevoia de a avea o educaţie cu chip blând, fără nimic ameninţător, despre nevoia de a vedea în copil copilul şi de a nu transfera socotelile adultului în gândul lui, despre nevoia de a delimita ferm, categoric instrucţia de educaţie, despre nevoia de a redobândi prestigiul profesorului într-o epocă revendicată de atribuţii funcţionăreşti, despre nevoia de comunicare dintre profesor şi copii, în fine, despre nevoia de a cerceta cauzele, nu efectele.
Sergiu Ciocârlan
Prefaţă
De ce aş da un altfel de răspuns la întrebarea copilului: „De ce e frig în frigider?”
1. Despre Şcoala-vitrină. Cine mai crede în idealul şcolar?
2. Autoritatea profesorului
3. Neputinţa de a învăţa
4. Profesorul-funcţionar şi vremea izbânzilor administrativ-gospodăreşti
5. O Şcoală a supuşeniei şi a de tot păguboasei ascultări
6. Handicapul profesorului de a nu putea comunica
7. Ce-l împiedică pe copil să fie elev sau ce-l împiedică pe elev să fie copil
8. Când are elevul dreptate
9. Pe profesor Şcoala îl însoţeşte pretutindeni
10. Despre respectul de sine. Alternative la sistemul care funcţionează sub chipul Şcolii
11. Gânduri la final
Mihai Floarea
Clonele învăţământului românesc este un eseu despre nevoia de a avea o educaţie cu chip blând, fără nimic ameninţător, despre nevoia de a vedea în copil copilul şi de a nu transfera socotelile adultului în gândul lui, despre nevoia de a delimita ferm, categoric instrucţia de educaţie, despre nevoia de a redobândi prestigiul profesorului într-o epocă revendicată de atribuţii funcţionăreşti, despre nevoia de comunicare dintre profesor şi copii, în fine, despre nevoia de a cerceta cauzele, nu efectele.
Sergiu Ciocârlan
Prefaţă
De ce aş da un altfel de răspuns la întrebarea copilului: „De ce e frig în frigider?”
1. Despre Şcoala-vitrină. Cine mai crede în idealul şcolar?
2. Autoritatea profesorului
3. Neputinţa de a învăţa
4. Profesorul-funcţionar şi vremea izbânzilor administrativ-gospodăreşti
5. O Şcoală a supuşeniei şi a de tot păguboasei ascultări
6. Handicapul profesorului de a nu putea comunica
7. Ce-l împiedică pe copil să fie elev sau ce-l împiedică pe elev să fie copil
8. Când are elevul dreptate
9. Pe profesor Şcoala îl însoţeşte pretutindeni
10. Despre respectul de sine. Alternative la sistemul care funcţionează sub chipul Şcolii
11. Gânduri la final