Cele zece porunci explicate pe înţelesul tuturor. Porunca a VI-a 

"Însuși Dumnezeu în porunca a VI-a a Decalogului, poruncește tuturor zicând: <<> (Ieș. 20,13). Îmnpotriva poruncii acesteia greșesc: cei ce omoară pe cineva trupește, sau cu mâna lor, sau prin alții, sau cu sfat, sau cu ajutorul și îndemânarea lor; cei ce omoară pe cineva sufletește, precum sunt ereticii, învățătorii cei mincinoși, care dau în lume învățături potrivnice Ortodoxiei și toți creștinii aceia care pricinuiesc sminteală altora cu pilda vieții lor stricate și rele, cei care în vremea ciumei și a altor boli molipsitoare știindu-se că sunt molipsiți se amestecă cu ceilalți și îi molipsesc; cei ce se omoară singuri și în scurt: toți cei care se aruncă pe sineși în primejdii. La acestă poruncă se încadrează și mânia, zavistia și celelalte patimi care sunt pricinuitoare de ucidere. Încă greșește și dacă cineva a poftit răul aproapelui, s-a bucurat de ticăloșiile lui; de l-a zavistuit și s-a mâhnit de binele lui; de are vrajbă cu altul și poftește să-i facă răsplătire; de nu a iertat pe vrăjmașul său, sau nu a cerut iertare de la el; de a izgonit pe săraci cu cuvinte ocărâtoare; de a dat buruieni ca să lepede femeia copilul; de a ținut parte celor răi; de a pus sminteală și a pricinuit vrajbe de a bătut pe cineva, sau a rănit; de a mustrat pe cineva, fără dreptate, din mânie și nu din dragoste; de a luat stăpânire de dascăl, sau de judecător, sau de doctor, sau de Preot, sau de Duhovnic, sau de Arhiereu, sau de boier, nefiind vrednic, sau a făcut pe alții nevrednici de au luat; de s-au vătămat din multă mâncare și beție, sau din pofte trupești și alte necuviințe. 
 
(Protos. Nicodim Măndiță)