Nașterea unei mame. Cum te schimbă pentru totdeauna experiența maternității

Ce anume declanșează atitudinea specifică maternității? Cum este posibil ca aceasta să fie unică, proprie fiecărei femei în parte, și totuși împărtășită de toate mamele? Într-un fel, mama trebuie să se nască din punct de vedere psihologic în aceeași măsură în care bebelușul ei trebuie să vină pe lume fizic. Femeia dă naștere, în propria sa minte nu unei ființe noi, ci unei noi identități: ea capătă sentimentul de a fi mamă. Cum apare această nouă identitate în fiecare femeie și cum anume se simte acest proces? Ia naștere odată cu momentul în care bebelușul scoate primul țipăt? Acest volum tratează experiența interioară, adesea personală, de a deveni mamă, arătând cum venirea pe lume a unei mame nu survine într-un singur moment dramatic, definitoriu, ci iese la iveală treptat, din efortul cumulat din numeroase luni care precedă și urmează nașterea propriu-zisă copilului.


Daniel N. Stern a fost profesor de psihologie la Universitatea din Geneva și a predat psihiatria la Universitatea Cornell. Este expert în dezvoltarea copilului și a realizat timp de 30 de ani numeroase studii despre relația mamă-copil. Dintre cărțile sale, la Editura Trei au apărut Jurnalul unui bebeluș.

Nadia Bruschweiller-Stern este specializată în psihiatrie pediatrică și psihoterapie pentru copii și adolescenți.



Proaspetele mămici sunt adesea deprimate pentru perioade mai lungi sau mai scurte, pe măsură ce se adaptează noii vieți alături de un bebeluș. Există și mame care se confruntă cu tendințe depresive întreaga viață, acestea nedispărând odată cu venirea pe lume a bebelușului. În astfel de situații, se poate întâmpla ca mama, fără a realiza acest lucru, să se folosească de bebeluș pentru a se menține plină de viață și implicată în propria sa existență: pe scurt, este posibil ca bebelușul să acționeze precum un antidepresiv.
- Daniel N. Stern


În timp ce unele mame își fac griji că bebelușul care urmează să vină pe lume le va distruge conviețuirea de până atunci cu soții lor, altele se concentrează în mod special asupra modului în care cred ele că vor reacționa soții lor, având un nou-născut în casă. Unele s-ar putea aștepta ca soții să le accepte copilul fără opreliști. Pentru o astfel de mamă, poate fi descumpănitor, ca să nu spunem mai mult, să constate că soțul nu doar că nu îmbrățișează venirea bebelușului, ba mai este și gelos pe acesta, simțind că nevoile lui nu mai sunt satisfăcute și că a pierdut atenția soției. Acest lucru duce adesea la un sindrom în care soțul devine „al doilea copil".
- Daniel N. Stern



Cuprins

Introducere
Atitudinea specifică mamei

PARTEA I: CUM TE PREGĂTEȘTI
PENTRU A DEVENI MAMĂ
1. Sarcina: Pregătirea pentru noua dumneavoastră identitate
2 Nașterea: O perioadă de tranziție
3 Profeții autoîmplinite și roluri noi

PARTEA A II-A: S-A NĂSCUT O MAMĂ
4 Asigurarea supraviețuirii bebelușului dumneavoastră
5 Iubirea: Responsabilitatea intimă
6 Căutarea confirmării
7 Mama vorbește
8 Jurnalul comun al lui Joey și al mamei sale

PARTEA A III-A: MAMA SE ADAPTEAZĂ
9 Nevoi speciale: Copiii prematuri sau cu dizabilități
10 Cariera dumneavoastră — Când?
11 Soți și tați

Cuvânt de încheiere
Mulțumiri